PERSONALITATI,EXEMPLE,MODELE

vasile-voiculescu.jpg
Vasile Voiculescu se naşte la 27 noiembrie 1884 in comuna Pârscov din Judeţul Buzău ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu stare, şi al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Începe şcoala în satul Pleşcoi în anul 1890. Încheie cursul primar la Buzău. Urmează studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” şi apoi la Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti. Preocupat de materialism, pozitivism şi evoluţionism citeşte pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin şi Spencer. Studiază opera lui Wundt, Höfding, Pierre Janet şi W. James, atras de psihopatologie şi de psihofizică.
Mai multe informatii despre : Bibliografie
Începe Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1902 - 1903), apoi trece la Facultatea de Medicină, în 1903, şi îşi ia doctoratul în medicină în 1910.
O poezie care mi-a placut este : Iubire imbatranita











dinozauri%20de%20hateg-1.jpgDinozaurii


dinozauri790.jpgNOTA 10
De peste 100 de ani, oamenii de ştiinţă ne spun că în urmă cu peste 65 de milioane de ani au existat nişte animale uriaşe şi înspăimântătoare, cărora le-au fost date numele de dinozauri. Dar, într-adevăr, aceste creaturi uriaşe au trăit pe Pământ? Sunt unii care nu cred în existenţa acestor monştri, totul nefiind decât o diversiune pusă la cale de evoluţionişti, cei care cred în evoluţia naturală a omului, conform teoriei lui Darwin. Să vedem împreună, în acest articol, argumentele lor.
În primul rând, vom începe cu nişte întrebări: De ce credeţi în dinozauri? Au fost găsite schelete întregi de dinozauri? Toate oasele erau împreunate? Sau au fost găsite unele oase într-o anumită zonă, şi apoi au fost unite mai târziu? E posibil ca aceste schelete să fi aparţinând altor animale, sau e posibil ca oasele să fi căpătat forme diferite datorită greutăţii uriaşe a pământului şi a pietrelor de deasupra lor.
Interesant e faptul că unii oameni de ştiinţă au realizat o imagine completă a dinozaurului, bazându-se doar pe o bucată de os de picior sau pe un dinte. Un alt amănunt important e dat de faptul că jumătate din scheletele de dinozauri găsite sunt sub 5 metri lungime. Scuze, dar 5 metri lungime nu e deloc înfricoşător! Există pe planeta noastră animale mult mai lungi decât un banal 5 metri. De unde ştim că acele oase găsite aparţin unor dinozauri, şi nu unor crocodili mai mari? Sau unor balene? Prea uşor dăm credit părerii paleontologilor, care sunt şi ei oameni, şi ar putea greşi şi ei.
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au identificat circa 700 de specii diferite de dinozauri. Dar 50% din aceştia provin dintr-o singură specie. Doar 5 specii de dinozauri au “scheletul complet”, fiind astfel reconstruite după ce acestea au fost descoperite sub pământ. Dar cum s-a ajuns până la cele 700 de specii? Descoperindu-se câteva oase izolate, o nouă specie a fost creată; astfel, paleontologii şi-au folosit de multe ori propria imaginaţie pentru a crea o nouă specie de dinozauri.
Se spune că dinozaurii au trăit în urmă cu 240 de milioane de ani în urmă până la 65 de milioane de ani. Cred că veţi fi şocaţi să aflaţi că oamenii de ştiinţă n-au obţinut aceste cifre din datarea cu carbon radioactiv, potasiu, sau uraniu (aceste metode de datare funcţionează pentru mii de ani în urmă, nu pentru milioane de ani). Nu. Paleontologii au datat vârsta fosilelor după cum cred ei că au evoluat aceste reptile. Ei cred că ia o anumită perioadă de timp pentru ca cea mai simplă formă de viaţă (amoeba) să evolueze într-un dinozaur. Deci, totul se bazează se bază de presupuneri! Nimic ştiinţific.
O altă întrebare care se pune a aceasta: dacă am presupune că un os de dinozaur are chiar o vechime de 100 de milioane de ani, cum de a putut rezista atât de mult de-a lungul vremii? Cum de nu s-a mineralizat (pietrificat)? Cine a spus că sunt necesari o sută de milioane de ani pentru ca un schelet să se fosilizeze? Fosilizarea ia între 5 şi 100 de ani; după 100 de milioane de ani nu s-ar mai găsi niciun schelet întreg.Dinozaurii, uriaşele animale care au trăit pe Pământ, nu au fost atât de mari cum se credea, greutatea lor adevărată fiind jumătate din cea estimată, potrivit unei cercetări publicate în Journal of Zoology care demonstrează că modelul de calcul al mărimii acestora folosit până acum este greşit.
Cercetătorii de la Universitatea de stat din Colorado au descoperit că modelul statistic folosit până acum pentru a calcula mărimea dinozaurilor este greşit. Spre exemplu, estimările privind greutatea lui Apatosaurus louisae – 38 de tone -, unul dintre cei mai mari dinozauri, reprezintă de fapt dublul greutăţii sale reale-18 tone.




trandafir2.jpg Pentru dragostea unui trandafir trebuie sa suporti toti spinii ! 11.jpg Sa-ti spun ce este dragostea adevarata . E credinta oarba , umilinta fara regret , supunere desavarsita , incredere si daruire impotriva ta insuti , impotriva lumii intregi . Dragostea inseamna sa iti dai inima si sufletul intreg celui care ti le va zdrobi . ( Marile sperante Charles Dichens ) 3353736640_880b01f2b0_o_(1).jpg Inima are taine pe care nici o ratiune nu le patrunde . ( Guy de Maupaussant )



Poezie de dragoste

eminescu_shadow.jpg Mihai Eminescu

Ce e amorul?

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.
De-un semn în treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incit să n-o mai poti uita
Viata ta intreaga.
Dar inca de te-asteapta-n prag
In umbra de unghere,
De se-ntilneste drag cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar si cerul si pământ
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atirna de-un cuvint
Soptit pe jumatate.
Te urmareste saptamini
Un pas făcut alene,
O dulce stringere de mini,
Un tremurat de gene.
Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atitea ori
Si noaptea totdeauna.
Căci scris a fost ca viata ta
De doru-i să nu-ncapa,
Căci te-a cuprins asemenea

Lianelor din apa.





De la noi la Cladova


Iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. Ei i se acorda o importanta deosebita, ca experienta umana fundamentala, care difera in functie de varsta, sex, stare sociala, credinta, epoca istorica sau apartenenta culturala. Astfel, tema este larg difuzata si circula in intregul sistem al literaturii, apare atat in opera marilor scriitori cat si in cea a celor minori, in viziunea specifica diferitelor genuri: epic, liric sau dramatic.

  1. Iubirea este abordrse unghiuri, de-a lungul vremii existand diferite idei sau curente de idei referitoare la iubire. Principalele trei ipostaze ale iubirii, atat in literatura romana cat si in cea universala sunt: 1. Iubirea ca initiere



1. Iubirea ca initiere

2. Iubirea ca pasiune

3. Iubirea tragica

Nuvela este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ , cu un conflict puternic , iar personajele-puţine la număr –sunt caracterizate succinct în funcţie de contribuţia lor în desfăşurarea acţiunii. Cantitativ , nuvela are întindere mai mare decât povestirea, dar mai scurtă decât romanul.

Tema nuvelei ilustrează mitul folcloric al vrăjitoarei malefice, care-i întoarce din cale tulburându-le minţile, scoţând la suprafaţă dorinţe ascunse, dare care, odată ieşiţi din cercul magiei diavoleşti, îşi reiau făgaşul normal al vieţii.

Incipitul, sub forma monologului interior, conţine informaţia exactă referitoare la timpul şi spaţiul real şi anume că mai este „un sfert de ceas până la hanul lui Mânjoală..”.


În expoziţiune este prezentat protagonistul acţiunii “ popa Tonea” şi mustrările conştiinţei lui , înfăptuite de unele lucruri şi viaţa precedentă în urma păcatului , alături de familia sa şi credincioşii evlavioşi .

Sosirea bunului său prieten văduv , însoţit de o fiinţă femeiască mai tânără decât el, în biserica lui şi începutul unui fior de dragoste , reprezintă intriga acţiunii .

Desfăşurarea acţiunii ilustrează încercărilor preotului de a ajunge la iubirea lui târzie şi încercărilor de sustragere şi încălcare a lucrurilor bisericeşti .

Jupân Traico rugă preotului să îi împrumute nişte bani cu dobândă.Preotul acceptă deoarece era un bun prieten şi un bun platnic.Aceştia sunt invitaţi la masă , unde preotul şi tânăra Borivoje se sorbeau din priviri , însă aveau şi un sentiment de nesiguranţă.
După câteva zile după plecarea lor , preotul a întâlnit în cale o sârboaică care îi spuse în taină faptul că tânăra arde de dorul lui .

Sub pretextul venirii sărbătorilor , jupînul Traico îi trimise înştiinţare preotului ,să meargă după prima dobîndă .El se sfătui cu vâslarii , să îl aştepte că va sosi îndată , însă planurile i-au fost încurcate de către Simion , fiul lui moş Simion , care îi ceruse de îndată să meargă pentru a îl spovedi şi împărtăşi pe tatăl său .Preotul deţinea la el cele sfinte , însă la presiunile vâslarilor , şi-a luat şi cele sfinte cu el , ceea ce încalcă regulile bisericeşti .

Punctul culminant îl reprezintă momentul când ajunge la casa celor doi , unde Borivoje îl invită înăuntru .Dragostea dintre cei doi este una reciprocă . Dunărea este aceea care asistă la zbuciumul celor doi , când liniştită , când mânioasă.

Remarcabilă este în nuvelă descrierea zbuciumului preotului Tonea. Preotul este uman , el se stăpâneşte , o ocoleşte pe iubita lui , dar plange “ pe cununa biruinţei sale “ .


Deznodământul dezvăluie unele evenimente tragice. Borivoaica , fiind ocolită de preot , cade în boală . Preotul în drum spre jupân Traico , aude urlete disperate de ajutor întrucât se stingea un suflet fără preot ..Apele se învolburaseră , iar vâslarii erau îngrijoraţi însă preotul i-a asigurat că toate vor fi bine , fiindcă cele sfinte erau la el . Borivoje era în suferinţă în ceasul al –XII-lea.

Momentul unicei fericiri a celor doi a fost ultima întâlnire ,fără de păcat , cu condiţia atotdivină şi atotcurăţătoare.
Personajul principal , “ popa Tonea “ , este ca şi alte personaje ale lui Galaction , preotul ideal supus unei grea încercări .
El era considerat uşă de biserică şi împlinitor poruncilor lui Dumnezeu.Îi conferă o admiraţie respectabilă , faptul ca îşi recunoaşte propriile greşeli şi îşi cere iertare păcatelor ce le-a făcut.
Iubirea este o tema inepuizabila si oricat s-ar scrie despre iubire, mai raman inca multe de scris. De aceea noii scriitori, viitoarele nume sonore continua sa scrie despre dragoste, sub alte forme, sub alte titluri, descriind noi trairi. Iubirea este si va ramane tema fundamentala a literaturii tuturor prezentului, trecutului si viitorului.