Lumi fantastice
Pe de altă parte fantasticul este o categorie estetică deosebit de elastică şi tolerantă. Într-un sens foarte general, ţin de spaţiul fantasticului şi miraculosul, fabulosul, feericul, supranaturalul, neobişnuitul etc. astăzi încă, specialiştii în estetică şi teoreticienii literari nu obosesc să încerce izolarea fantasticului într-o definiţie cât mai puţin relativă.

Zânele
sunt semidivinităţi feminine, adesea nominalizate atributiv, prezente în mai multe mitologii populare. În mitologia românească, acestea sunt de 2 categorii morale: bune şi rele. Zânele bune sunt preponderente numeric şi categorial, sunt fecioare frumoase, zvelte, foarte tinere, năzdrăvane, prielnice omului cinstit şi având totdeauna soluţiile esenţiale pentru dificultăţile ori impasurile inevitabile de care este asaltat eroul arhetipal (de obicei Făt-Frumos).
Zâne în mitologia generală
În alte mitologii populare, zânele diferă în funcţie de specificul etnografic local însă într-o arie analogică apropiată. Tipologia europeană aparţine îndeosebi basmului fantastic; mai bine individualizată este la francezi Mélusine, o zână mutantă. Mitologia chineză are mai multe tipuri de zâne, unele fără o personalitate distinctă altfel decât prin frumuseţe: Mi Fei, altele însă distinct individualizate: Makù, o magiciană longevivă, Lei Zu, zâna mătăsurilor. Victor Kernbach considera că prezenţa zânelor indică un rafinament mitologic.
external image snow-fairy.jpg



Date biografice


Vasile Voiculescu se naşte la 27 noiembrie 1884 in comuna Pârscov din Judeţul Buzău ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu stare, şi al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Începe şcoala în satul Plescoi în anul 1890. Încheie cursul primar la Buzau. Urmează studii liceale laL Liceul"Alexandru Hajdeu" şi apoi la Liceul Gheorghe Lazar din Bucuresti . Preocupat de materialism, pozitivism şi evoluţionism citeşte pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin şi Spencer. Studiază opera lui Wundt, Höfding, Pierre Janet şi W. James, atras de psihopatologie şi de psihofizică.
Începe Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1902 - 1903), apoi trece la Facultatea de Medicină, în 1903, şi îşi ia doctoratul în medicină în 1910.
Se căsătoreşte cu Maria Mittescu, studentă şi ea la Medicină, cunoscută în satul său natal, Pârscov. I-a închinat poezii şi scrisori de dragoste.Debutează în Convorbiri literare (1912). Practică medicina la ţară; în timpul primului război mondial este medic militar la Bârlad, unde participă la serile culturale ale lui Vlahuţă. Editorial debutează cu volumul Poezii (1916). Din acelaşi an colaborează la Flacăra lui C. Banu, în urma unei recomandări date de Macedonski. Ia Premiul Academiei pentru volumul Din ţara zimbrului şi alte poezii (1918). El a decedat în anul 1963, dar rămane printre noi prin casa memorială Vasile Voiculescu de la Pârscov.

Imi place aceasta Poezie ca are tema religioasa
În grădina Ghetsemani