IUBIREA


"Si iata am gasit femeia mai amara dacat moartea, pentru ca este o cursa, inima ei este un lant si mainile ei sunt catuse. Cel ce este bun inainte Domnului scapa, iar pacatosul este prins."
(din Ecleziast, in Vechiul Testement)

DE LA NOIexternal image dragobete_b.jpg
LA CLADOVAexternal image blackdreameg8vk.jpg

Despre iubire s-au scris si se vor mai scrie sute de carti: eseuri, romane, poezii. Din cele mai vechi timpuri oamenii au avut nevoie de povesti de dragoste din care sa invete ceva sau in care sa-si regaseasca propriile franturi sau trairi.
Gala Galaction este considerat maestru al fantasticului si un fin analist al pasiunilor omenesti, majoritate prozelor sale continand un conflict de natura morala si religioasa intre pasiune si datorie.
In opera "De la noi la Cladova" personajele traiesc drama unei iubiri patimase, iubirea interzisa dintre Borivoje si Popa Tonea. Prin acestia sunt conturate principalele semnificatii ale iubirii.
external image moz-screenshot.jpgexternal image moz-screenshot-1.jpg
external image 69483h8r49iq5fx.jpg Iubirea ca miracol este asociata in text primaverii ("cand sufletul incepe sa cante si florile vietii tale infloresc"). Prin ea autorul ne-a conturat momentul in care de la o simpla privire dragoste a cuprins inimile celor doi.
Iubirea ca fatalitate a destinului este o semnificatie care ne prezinta indragostirea fulgeratoare, la prima vedere , o dragoste de care atat Popa Tonea cat si Borivoje , nu se pot impotrivi (" a fost pentru Popa Tonea si pentru ea deopotriva de nenorocit si de ars cu fulgerile sortii").
Iubirea ca pasiune malefica , ca boala distrugatoare care duce inevitabil la moarte. Deoarece Popa Tonea era preot care avea deja sotie si copii, erau constienti ca dragostea lor nu poate exista , ganduri care ii fac sa sufere.
Iubirea ca pacat , un pacat ce nu poate ramane nepedepsit. Popa Tonea era preot ,iar ea era casatorita de aceea , din punct de vedere religios era o iubire interzisa.
Iubirea ca vis ("vis lung, visul greu si confuz al umanitatii") semnificatie din care intelegem cum dragoste celor doi nu a ramas decat un vis , un vis care i-a ranit pe amandoi.
external image moz-screenshot-2.jpgexternal image moz-screenshot-3.jpg

ANIMALE FANTASTICE

sfinxul2.jpg


SFINXUL


Cel mai renumit Sfinx a fost construit în Egiptul Antic la Gizeh,în apropierea mormintelor regale.El are aspectul unui leu aşezat,capul fiind al unui o

m cu privire enigmatică. Monumentul pare că veghează somnul de veci al faraonilor.Potrivit ipotezei egiptologilor,aceste făpturi ciudate ar purta capetele faraonilor simbolizând puterea şi autoritatea vechilor suverani care au dominat pe ţărmurile Nilului.Datorită chipului păros Sfinxul este considerat un monarh sau un zeu solar care are toate atributele leului.Posedând şi aspectul unui rege ,Sfinxul este şi simbolul forţei.Prin poziţie şi trăsături el evocă sentimentul de siguranţă,dar şi de mister.

În mitologia greacă sunt întalnite făpturi cu trup de leu şi cap de femeie .De regulş ,creaturile fantastice aveau aripi şi gheare de vultur.Conform

unei vechi legende,drumul către cetatea Teba era străbătut de un asemenea Sfinx care era aşezat pe o stâncă.El era fiul monstrului Tifon şi al viperei Ehidua terorizând ţinutul.Sfinxul avea obiceiul să le pună trecătorilor întrebări viclene.Deoarece muritorii nu răspundeau corect,fiara îi ucidea ,le scotea inima,iar apoi îi devora.Singurul care a reuşit să rezolve enigma propusă de monstru a fost Oedipus ,fiul regelui Tehan. Sfinxul l-a pus să dezlege următoarea enigmă: "Cine merge dimineaţa în patru picioare, la amiază în două şi seara în trei?" Oedipus a izbutit să dea răspunsul cuvenit: el a ghicit că era vorba de om, care în copilărie, adică în zorii vieţii, merge de-a buşilea, slujindu-se de mâini şi de picioare, la amiază, adică în floarea vârstei, merge în două picioare, iar seara, adică la bătrâneţe, se sprijină şi într-un baston. De îndată ce a auzit răspunsul lui Oedipus, Sfinxul s-a sinucis, aruncându-se din înaltul unei stânci. .În acest caz Sfinxul simbolizează perfidia care este învinsă numai de forţele inteligente.

Spre deosebire de Sfisfinxul.jpgnxul egiptean,făptura din miturile greceşti este emblema vanităţii distructive. Potrivit istorisirilot tibetane,în timpurile străvechi,oamenii şi animalele comunicau şi lucrau împreună .Pisica era considerată animalul perfect din punct de vedere al puterii şi inteligenţei.În acele vremuri îndepartate omul era socotit tot un animal.Din acest motiv,cioplitorii în piatră au realizat un idol uriaş,cu o înfăţişare ciudată,jumătate felină ,jumătate femeie.Capul sculptat reprezintă chipul unui om ,evocându-se astfel inteligenţa şi raţiunea.

(Sursa:www.mitologii.com)