​Nuvela este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ , cu un conflict puternic , iar personajele-puţine la număr –sunt caracterizate succinct în funcţie de contribuţia lor în desfăşurarea acţiunii
Tema nuvelei este iubirea, o iubire nebună , declanşatoare de evenimente. Titlul “ De la noi la Cladova” reprezintă spaţiul în care are loc desfăşurarea unor suspine şi zbuciumuri . In aceasta nuvela ne este prezentata povestea de dragoste dintre popa Tonea si Borivoje care este o iubire foarte puterinica. Chiar daca popoa Tonea stie foarte bine ca este o iubire inposibila deoarece era un mare pacat sa o iubeasca pe Borivoje , dragostea puterini se dovedeste a fi indistructibila si fara linite.
Desfăşurarea acţiunii ilustrează încercărilor preotului de a ajunge la iubirea lui târzie şi încercărilor de sustragere şi încălcare a lucrurilor bisericeşti .

Tema nuvelei este iubirea, o iubire nebună , declanşatoare de evenimente.
Titlul “ De la noi la Cladova” reprezintă spaţiul în care are loc desfăşurarea unor suspine şi zbuciumuri .
Fiind o operă epică , acţiunea este relatată de către un narrator , la persoana a – III-a şi se structurează pe momente ale subiectului .
În expoziţiune este prezentat protagonistul acţiunii “ popa Tonea” şi mustrările conştiinţei lui , înfăptuite de unele lucruri şi viaţa precedentă în urma păcatului , alături de familia sa şi credincioşii evlavioşi .
Sosirea bunului său prieten văduv , însoţit de o fiinţă femeiască mai tânără decât el, în biserica lui şi începutul unui fior de dragoste , reprezintă intriga acţiunii .

Desfăşurarea acţiunii ilustrează încercărilor preotului de a ajunge la iubirea lui târzie şi încercărilor de sustragere şi încălcare a lucrurilor bisericeşti .
Jupân Traico rugă preotului să îi împrumute nişte bani cu dobândă.Preotul acceptă deoarece era un bun prieten şi un bun platnic.Aceştia sunt invitaţi la masă , unde preotul şi tânăra Borivoje se sorbeau din priviri , însă aveau şi un sentiment de nesiguranţă.
După câteva zile după plecarea lor , preotul a întâlnit în cale o sârboaică care îi spuse în taină faptul că tânăra arde de dorul lui . Sub pretextul venirii sărbătorilor , jupînul Traico îi trimise înştiinţare preotului ,să meargă după prima dobîndă .El se sfătui cu vâslarii , să îl aştepte că va sosi îndată , însă planurile i-au fost încurcate de către Simion , fiul lui moş Simion , care îi ceruse de îndată să meargă pentru a îl spovedi şi împărtăşi pe tatăl său .Preotul deţinea la el cele sfinte , însă la presiunile vâslarilor , şi-a luat şi cele sfinte cu el , ceea ce încalcă regulile bisericeşti .

Punctul culminant îl reprezintă momentul când ajunge la casa celor doi , unde Borivoje îl invită înăuntru .Dragostea dintre cei doi este una reciprocă . Dunărea este aceea care asistă la zbuciumul celor doi , când liniştită , când mânioasă.
Remarcabilă este în nuvelă descrierea zbuciumului preotului Tonea. Preotul este uman , el se stăpâneşte , o ocoleşte pe iubita lui , dar plînge “ pe cununa biruinţei sale “ .

Deznodământul dezvăluie unele evenimente tragice. Borivoaica , fiind ocolită de preot , cade în boală . Preotul în drum spre jupân Traico , aude urlete disperate de ajutor întrucât se stingea un suflet fără preot ..Apele se învolburaseră , iar vâslarii erau îngrijoraţi însă preotul i-a asigurat că toate vor fi bine , fiindcă cele sfinte erau la el . Borivoje era în suferinţă în ceasul al –XII-lea.
Momentul unicei fericiri a celor doi a fost ultima întâlnire ,fără de păcat , cu condiţia atotdivină şi atotcurăţătoare.

Personajul principal , “ popa Tonea “ , este ca şi alte personaje ale lui Galaction , preotul ideal supus unei grea încercări .
El era considerat uşă de biserică şi împlinitor poruncilor lui Dumnezeu.Îi conferă o admiraţie respectabilă , faptul ca îşi recunoaşte propriile greşeli şi îşi cere iertare păcatelor ce le-a făcut.
Ca modalitate de expunere , regăsim naraţiunea, descrierea şi dialogul.






PERSONALITĂŢ EXEMPLE MODELE .Vasile Voiculescu


Vasile Voiculescu se naşte la 27 noiembrie 1884 in comuna Pârscov din Judeţul Buzău ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu stare, şi al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Începe şcoala în satul Pleşcoi în anul 1890.


Vasile Voiculescu----
În grădina Ghetsemani

Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea îtruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură...
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă...
Dar nu voia s-atingă infama băutură.

În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă...
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.